• 

  Despre Mine

• 

  Servicii

• 

  Informatii Utile

• 

  Contact

Distribuţia teritorială a riscului actelor autolitice la nivelul municipiului Iaşi

02 Sep 13

Distribuţia pe suprafaţa municipiului a riscului de acte de autoagresiune, la fel cum s-a văzut în articolul precedent referitor la județ, este departe de a fi una homogenă. Din contră există zone care marchează adevărate recorduri negative şi zone cu relativă linişte din acest punct de vedere. După împărţirea istorică a Iaşului, pe cartiere, care nu are nici o valoare administrativă, ci realizează doar o divizare în mai multe zone cu suprafeţe asemănătoare, cartierul Tătăraşi este instalat în poziţia neinvidiată de leader, în timp ce zona Păcurari, Canta, Gară se plasează pe ultimul loc.

În tabelul 1 este redată ierarhizarea pe număr de cazuri a fiecărui cartier, defalcat pe fiecare sex.

Tabelul 1 – Clasamentul pe cartiere în funcţie de numărul de cazuri (număr total, şi diferenţiat pe sexe)

În tabelul 1 se observă că deşi cartierul Tătăraşi ocupă primul loc, zonele Dacia-Alexandru şi Nicolina au de asemenea un număr important de cazuri. În Tătăraşi au fost înregistrate 17,2% din cazuri (n=43), în Dacia-Alexandru 15,6% (n=39), iar în Nicolina 13,6% (n=34). Pe ultimele poziţii se situează cartierele Studenţi cu Moara de Vânt cu 6% (n=15), Bularga-Bucium cu 5,2% (n=13) şi Gara-Păcurari-Canta cu 4,4% (n=11). Dacă pentru Bularga-Bucium şi chiar Studenţi-Moara de Vânt, mare parte din suprafaţă este ocupată de case, deci densitate populaţională mai mică, zona Gara-Canta-Păcurari este foarte populată.

Clasamentul este cu totul altul când este vorba de frecvenţa tentativelor diferenţiată pe sexe. În coloana poziţie a fost înregistrată poziţia generală, adică după numărul total de cazuri, poziţia după numărul de cazuri înregistrate la femei şi la bărbaţi. Am marcat cu verde poziţiile în care concordă plasamentul la total cu cel pe sexe. Se vede că în timp ce la bărbaţi apar modificări faţă de total numai la mijlocul clasamentului (locurile 3, 4 şi 5) la femei nu coincide decât finalul clasamentului şi poziţia 2.

Mai merită subliniat faptul că în timp ce la femei există o oarecare uniformitate a distribuţiei la poziţiile fruntaşe care se încadrează toate într-o plajă de două puncte procentuale, la bărbaţi primul loc (care este Tătăraşul ca şi la general) concentrează mai mult de o cincime din totalitatea tentativelor la bărbaţi – 21,4% (n=23) locurile 2 şi 3 fiind situate la distanţe semnificative: Dacia-Alexandru – 15,88 (n=17) şi Podu Roş-Cantemir – 13,08% (n=14)(diferenţă de 8 procente între prima şi a treia zonă).

Primele trei zone concentrează aproape jumătate din numărul total de cazuri înregistrate pe întreg municipiul (46,4% – n=116)

Este interesant de notat faptul că există câteva străzi în Iaşi de unde au provenit un număr neobişnuit de mare de cazuri. Aceste străzi nu aparţin neapărat unui cartier care se situează pe primele locuri în clasamentul de mai sus. De exemplu de pe bulevardul Păcurari provin mai mult de jumătate din cazurile din zona Gara-Păcurari-Canta (ocupanta ultimului loc) (vezi tabelul 2).

Pe de altă parte există câteva zone la nivelul municipiului unde se concentrează pe o suprafaţă mică multe cazuri. De exemplu în cartierul Mircea cel Bătrân s-au produs mai multe acte autolitice pe câteva străzi foarte apropiate şi toate cu importanţă secundară atât în ceea ce priveşte poziţia cât şi gradul de densitate populaţională. Este vorba de străzile: Mircea cel Bătrân (6 cazuri), Pantelimon Halipa (4 cazuri), Cerna (3 cazuri), Petru Şchiopu (3 cazuri), Cicoarei (2 cazuri), Hatman Şendrea (2 cazuri).

Situaţii similare se găsesc şi în zona Podul de fier, unde pe trei străduţe paralele s-au înregistrat 8 cazuri (Concuctelor, Apelor, Prof. Paul Ion), zona Piaţa Voievozilor (străzile Muşatin, Roman Vodă, Basarabi, Piaţa Voievozilor) precum şi în zona Bularga tot pe trei străzi mici foarte apropiate cu 8 cazuri (Atelierului, A. O. Teodoreanu, Butnari).

Tabelul 2 – Străzile cu concentrare mare de cazuri la nivelul municipiului Iaşi.

Pentru a realiza însă o ierarhizare strictă a diferitelor zone ale Iaşului în funcţie de rata de tentative suicidare, împărţirea istorică pe cartiere nu este suficientă din cauza atât a heterogenităţii diverselor zone în funcţie de densitatea populaţională cât mai ales pentru că nu există o evidenţă foarte strictă a populaţiei pe fiecare zonă în parte, ele nefiind zone de împărţire administrativă.

Singura împărţire suficient de strictă în ceea ce priveşte evidenţa populaţiei şi care să ne permită o raportare a numărului de cazuri la numărul de locuitori din acea zonă este împărţirea pe colegii uninominale realizată la alegerile parlamentare din noiembrie 2008. în aceste colegii sunt incluse mai multe cartiere şi chiar o comună limitrofă. Modul în care sunt încadrate cartierele în colegii şi numărul de locuitori din acestea sunt redate în tabelul nr 3.

Tabelul 3 – Împărţirea pe colegii a municipiului Iaşi.

Am recalculat numărul de cazuri pe zone în funcţie de această împărţire teritorială şi am obţinut rezultatele din tabelul 4. În acest tabel au fost trecute colegiile de mai sus în ordinea descrescătoare a numărului de cazuri la suta de mii de locuitori. În prima dintre coloane există două culori deoarece există două colegii de peste 73000 de locuitori practic egale (marcate cu roşu) şi alte trei colegii cu peste 58000 de locuitori şi cu diferenţă maximă între ele de sub 1200 de locuitori (marcate cu orange). Coloanele privind numărul de cazuri şi frecvenţa lor au fost marcate cu culori ce virează de la galben deschis (cel mai mic număr de cazuri în valoare absolută şi frecvenţa cea mai mică) spre galben, orange şi roşu (numărul cel mai mare de cazuri în valori absolute şi frecvenţa cea mai mare).

Pe de o parte se constată că nu există concordanţă directă între numărul de locuitori şi numărul de cazuri în valoare absolută (vezi ultimul loc – colegiul 2) iar pe de altă parte numărul cel mai mare de cazuri nu implică frecvenţa cea mai mare (vezi locul 3 – colegiul 1 care are cele mai multe înregistrări, dar are şi un număr mare de locuitori).

 Tabelul 4 – Ierarhizarea colegiilor din Iaşi în funcţie de frecvenţa la suta de mii de locuitori.

Noua ierarhizare arată că se menţine leader Tătăraşul urmat însă de Galata-CUG, în timp ce iniţial plasata pe locul doi, Dacia-Alexandru, trece practic pe ultimul loc. Aceasta se datorează faptului că toate celelalte zone s-au comasat într-un fel sau altul în timp ce zona Dacia-Alexandru a rămas de sine stătătoare şi în prima şi în a doua ierarhizare.

Ilustrarea datelor din tabelul de mai sus este completată de figura 1. Raportat la suprafaţa municipiului este evident că zona Dacia-Alexandru (colegiul 2) este cel mai mic dar cu populaţia cea mai numeroasă, aşa că plasare sa pe ultimul loc în clasament ne poate face să spunem că marea aglomerare urbană nu constituie neapărat un factor de risc pentru tentativa autolitică. De asemenea în această zonă se concentrează cea mai mare parte a populaţiei cu statut profesional şi nivel economic modest spre deosebire de zona Centru – Copou, unde predomină cei cu statut socio-profesional bine conturat şi cu studii superioare şi nivel economic mai ridicat.

 

Figura 1 – Împărţirea administrativă pe colegii a municipiului Iaşi.