Romedea Logo

Puterea unei rugăciuni

06 Mar 14

power-of-prayerO femeie îmbrăcată sărăcăcios, cu o privire de om învins a intrat într-o zi într-o băcănie. S-a apropiat de patronul magazinului într-un mod foarte umil și l-a întrebat dacă nu ar putea să-i dea și ei pe datorie câteva alimente. I-a explicat cu glas ușor că soțul ei era foarte bolnav și nu putea munci, și că aveau și șapte copii, care trebuiau primiți.

Băcanul a privit-o de sus și i-a cerut să părăsească imediat magazinul. Având însă în gând nevoile familiei sale, femeia i-a mai spus:

-Vă rog, domnule, o să vă aduc banii înapoi de îndată ce voi putea.

Băcanul însă îi spuse că nu-i poate da pe datorie, pentru că nu are credit deschis la magazinul său. Lângă tejghea se afla un client care a auzit discuția dintre cei doi. Acesta făcu câțiva pași înainte și îi spuse băcanului că o să acopere el costurile pentru orice are nevoie femeia pentru familia ei.

Băcanul răspunse parcă în silă:

- Ai o listă cu cumpărăturile de care ai nevoie?

- Da, răspunse femeia.

- Bine, zise băcanul, atunci pune-o pe cântar și eu o să-ți dau marfa de aceeași greutate cu lista dumitale.

Femeia, ezitând o clipă, cu privirea în jos, bagă mâna în geantă și scoase o bucățică de hârtie, pe care scrise ceva în grabă. Apoi puse cu grijă bilețelul pe cântar, cu privirea tot aplecată.

Ochii băcanului și ai clientului priveau plini de uimire cum cântarul stătea înclinat în partea cu hârtia. Privind la cântar, băcanul s-a întors ușor către client și-i spuse mormăind:

- Nu-mi vine să cred!

Clientul a zâmbit, iar băcanul a început să tot pună alimente pe cântar. Cântarul nu se echilibra defel, așa încât acesta tot punea pe el alimente, din ce în ce mai multe, până când pe cântar nu a mai încăput nimic.

Băcanul ședea privind cu dezgust. Într-un târziu smulse bucățica de hârtie de pe cântar și o privi cu mare uimire. Nu era vorba despre o listă de cumpărături, ci era o rugăciune, care suna așa: ”Iubite Doamne, Tu îmi cunoști nevoile, așa că eu le pun în mâinile Tale.”

Băcanul îi dădu femeii alimentele, privind-o tăcut, înmărmurit. Aceasta îi mulțumi și plecă din magazin. Celălalt client îi plăti cumpărăturile spunând:

- A meritat toți banii! Numai Dumnezeu știe ce greutate are o rugăciune.